Pentru calatorul aflat in cautarea faimosului spirit cubanez, Havana este tot ceea ce si-ar putea dori si, uneori, chiar mai mult. Oras cu radacini coloniale, fondat de spanioli in secolul al XVI-lea, capitala cubaneza a ramas agatata in timp, prin anii ’60, de un regim politic fara deschidere catre exterior si supus sanctiunilor economice din afara, care i-au furat sansa la era internetului. Tara este o tara inchisa – si totusi unul dintre locurile unde m-a izbit cel mai tare libertatea spiritului localnicilor. Desi si aici, ca in multe alte colturi ale lumii, viata nu e usoara, oamenii sunt veseli si senini, bucurosi sa schimbe cateva cuvinte cu tine si sa-ti impartaseasca vederile lor asupra lumii si, cel mai important, dragostea lor pentru Che. Adresat, asemenea unui prieten, pe numele mic, Che Guevarra reprezinta pentru cubanezii de rand un simbol [see more...] Mi se intampla adeseori sa-mi surprind gandul cum fuge in neant, catre o inchipuire, o pata pe o
harta, sau o dorinta mai veche, uitata si nerespectata! Asa m-am trezit intr-o zi, intrebandu-ma
ce e cu spatiul acela imens dintre China si India, mare si verde, cu un nume ciudat, despre care
auzisem foarte putine pana atunci!?
Obisnuit deja cu Indochina, stiam ca orice fel de atentionare publica este reala, insa cu siguranta
si exagerata. Myanmarul a fost pentru multi ani un loc de confruntari intre locuitorii sai si
dictatura militara, dar cum se intampla peste tot, interesele economice globale, au "calmat"
tensiunile locale, reusind integrarea Myanmarului intre tarile bune de exploatat. Las insa aceste
subiecte, nestraine de noi, in seama altor postari.
Mynamarul este o intoarcere in trecut, o calatorie prin natura, un loc in care inca, timpul isi
pastreaza viteza pe [see more...] Chiar de la intrare, cetatea veche a Ierusalimului te cuprinde in valtoarea si farmecul sau deosebit sub boltile sale de piatra.
Raul de oameni care se strecoara printre minusculele pravalioare insirate una langa alta, pe un fel de ulicioara de dimensiuni foarte mici, aglomereaza atat de mult strazile, ca practic, o data ce ai hotarat sa pornesti intr-o directie nu te mai poti razgandi.
Vanzatori ambulanti, turisti straini, localnici, barbati, femei si copii in vesminte europene sau orientale dau impresia unui musuroi compact antrenat intr-un continuu du-te vino.
Pentru a sugera mai bine dimensiunile si atmosfera sa, v-as trimite cu gandul la perimetrul vechiului centru al Bucurestiului din zona Lipscani si stradutele sale invecinate.
Mii de pelerini impanzesc an de an stradutele înguste ale cetatii pentru a celebra cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii. In Saptamana Mare, orasul devine [see more...] Nu e usor sa asezi in scris o poveste a Ierusalimului. Am ajuns acolo aprope neinformati de ceea ce vom gasi, si nu din neglijenta, ci din simplul fapt ca "locul" este un mozaic de culturi greu a fi descris in cuvinte - nimic din ceea ce am citit inaintea calatoriei nu ne putea pregati cu adevarat. Evrei, crestini, musulmani, sosesc de-a lungul anului aici pentru a-si aduce tributul de credinta unui loc incarcat de istorie cu semnificatii si intelesuri ascunse in cartile sfinte ale omenirii.
Orasul Vechi poate fi numit si orasul de trei ori sfant. Imbinarea celor trei religii (iudaismul, islamul si crestinismul) este uluitoare. Fascinant este modul in care, pe o palma de pamant, se regasesc toate cele trei. Vechiul oras este inconjurat de ziduri si este impartit in patru cartiere: evrei¬esc, crestin, armean si musulman. [see more...] Va prezentam in episoadele trecute o Cambodgie a satului, a orezului, a naturii si a buddhismului,
o tara simpla care incearca sa isi gaseasca un drum inainte. La mai mult de un an dupa "vizita"
noastra acolo si dupa alte cateva excursii facute, ne-am dat seama de un aspect pe care poate nu
l-am prezentat indeajuns de detaliat, specific doar acestor oameni si locuri: legatura dintre om
si apa.
Fie ca ne gandim la Tonle Sap, o imensitate de apa ce domina si aseaza inima acestor locuri, sau la
Delta Mekongului, izvorat din China si crescut pana aici prin apele a 6 tari, toate, impreuna cu
musonul, au sculptat si educat felul de a trai al acestor oameni.
Fara prea multe cuvinte, vom lasa cateva imagini sa va vorbeasca de la sine. In mod cert o asemenea
tematica cere o [see more...] „Istoria credintelor si ideilor religioase”, Editura Stiintifica, 3 volume, Mircea Eliade, anul
1987. Le vad parca si acum, mari, groase, intimidante, intr-o biblioteca comunista care umplea
aproape jumatate din sufrageria de 15 metri patrati; stateau disproportionate printre celelalte
carti, acoperite de o pelicula subtire de praf, in asteptarea varstei la care puteam sa pricep
ceva din ele...
A fost primul meu contact cu ideea ca biserica pe care o vedeam din balcon, crucea la care ma
punea bunica sa ma inchin la slujba, icoanele, negrul sutanelor si clopotele care rasunau duminica,
nu sunt totul. Erau parte a universului meu, da, dar cu siguranta mai trebuiau sa fie si altele.
Odata ajuns in Cambodgia, ani mai tarziu, paginile cartii mi se redeschideau in fata, in timp ce
portocaliul patruns de lumina soarelui asiatic ne invada simturile.
Este momentul culminant al reportajului [see more...] Cat de des ne gandim noi, oamenii prezentului, la civilizatiile demult apuse, la cei care au pasit
aceiasi pasi ca si noi, care au vazut aceiasi copaci si aceiasi nori, care au gandit si simtit
poate exact in acelasi loc in care stam si noi acum, dar la o distanta de sute, mii de ani inaintea
noastra...!?
Putine ne-au mai ramas de la ei, iar constiinta noastra nu cred sa mai faca vreo diferenta intre o
civilizatie de doua sau una de o mie de ani. Le plasam pe toate acolo in trecut, atingem cu palma
cand ne iese in cale cate o piatra sau un zid, visam 2 secunde, continuandu-ne apoi drumul in
timpul nostru...
Exista insa locuri pe aceasta minunata Planeta, unde timpul si spatiul intra-ntr-o chimie speciala,
rezultatul fiind o melancolica pierdere in Lumea trecutului.
Auzisem de [see more...] Din momentul in care ti se intampla sa simti pentru prima oara suflul Planetei pe care traim,
nu cred sa mai existe drum de intoarcere, inapoi la gandurile de dinainte, caci intreaga fiinta
incepe sa iti lucreze catre un singur scop: cum sa fac sa plec din nou...!?
Grija castigului material, al metrilor patrati in proprietate si al carierei doar in slujba
cifrelor, isi dau de gol veninul si realizezi, tu cel nou intors de pe meleaguri straine,
cat de mult te-au tinut pe loc...
In 'inima' Cambodgiei nu se ajunge usor deloc. Te tin departe mai ales pachetele turistice
care ti-o ofera in 3 zile, imediat dupa Vietnam si Laos si strecurata usor inainte de un ultim
cocktail in Thailanda. Cum am ajuns noi acolo? Povestea pe scurt, caci exista si una mai lunga,
este ca ne-am luat dupa [see more...] Pana acum cateva zile, imi lipseau cu desavarsire tema si ideea ultimului episod. Stiam, simteam
ca imi mai ramasesera inca atat de multe scene de aratat si de istorisit, insa oricat le-as fi
privit, nu reuseam sa le gasesc firul comun si sa le aranjez intr-o povestire coerenta.
Erau ramasitele, fotografiile ce fusesera exterioare oricarei teme, dar care totusi imi atrasesera
ochiul si sufletul acolo. Nu puteam sa le uit pur si simplu, fara sa le gasesc intelesul!
Ceva inca imi spunea sa il caut mai adanc...
Si l-am gasit..., atunci cand ma asteptam cel mai putin, in cuvintele si entuziasmul unui apropiat
prieten, e adevarat, mult dupa a doua cana de vin. Ultimul meu episod din India avea sa fie despre
cel mai deosebit si cu farmec lucru al fiecaruia dintre noi, ceva fara de care totul ar [see more...]
