Pastele in Ierusalim
Chiar de la intrare, cetatea veche a Ierusalimului te cuprinde in valtoarea si farmecul sau deosebit sub boltile sale de piatra.
Raul de oameni care se strecoara printre minusculele pravalioare insirate una langa alta, pe un fel de ulicioara de dimensiuni foarte mici, aglomereaza atat de mult strazile, ca practic, o data ce ai hotarat sa pornesti intr-o directie nu te mai poti razgandi.
Vanzatori ambulanti, turisti straini, localnici, barbati, femei si copii in vesminte europene sau orientale dau impresia unui musuroi compact antrenat intr-un continuu du-te vino.
Pentru a sugera mai bine dimensiunile si atmosfera sa, v-as trimite cu gandul la perimetrul vechiului centru al Bucurestiului din zona Lipscani si stradutele sale invecinate.
Mii de pelerini impanzesc an de an stradutele înguste ale cetatii pentru a celebra cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii. In Saptamana Mare, orasul devine un furnicar ce respira credinta si rugaciune. De la primele ore ale diminetii, credinciosi cu figuri pioase si framântate de rugaciuni fierbinti pasesc in graba, îndreptându-se catre nenumaratele biserici cladite pe locuri de mare insemnatate pentru crestinatate.
Din loc in loc, indicatoare iti semnaleaza existenta lor. Pe toate aceste meleaguri sfinte s-au inaltat biserici, iar credinciosii fac cozi interminabile pentru a patrunde in ele.
Biserici precum locul unde s-a inaltat la cer Sfanta Fecioara, sau unde a fost intemnitat, rastignit, inmormantat Isus, incarca si mai mult atmosfera care devine frecvent foarte tensionata.
Credinciosii isi pierd rabdarea de a ajunga la ele si de multe ori incearca sa forteze acest lucru.
Biserica Sfatului Mormant este ridicata pe meleagul unde Mantuitorul a fost rastignit, asezat apoi in mormant si de unde apoi s-a Inaltat la cer.
Pelerini de toate nationalitatile, de la rusi si pana la etiopieni, parcurg in liniste Via Dolorosa – Drumul Crucii. Lunga de 600 de metri aceasta este o straduta ingusta marginita de case scunde din piatra.
Pe alocuri, sunt semnalate existenta locurilor care marcheaza tragicele momente ale Calvarului. Traditia cere ca pelerinii sa parcurga acest drum al Crucii cu toate popasurile sale, ca gest simbolic al participarii la supliciul Crucii.
Se parcurge incepand de la poarta Leilor, traversand cartierul musulman, patrunzand in centrul vechi unde culmineaza cu Biserica Sfantului Mormant.
Biserica Sfantului Mormant este dominata de un monumental spatiu central peste care se inalta cupola. Desigur, locul catre care se indreapta interesul tuturor celor care pasesc in acest lacas sacru este cel al Sfantului Mormant. El se afla in mijlocul bisericii.
Aici, in Sambata Mare, Focul Sfant se aprinde in mod miraculos. In fiecare an, Biserica este cercetata de catre un paznic musulman pentru a îndeparta orice suspiciune cu privire la existenta vreunui dispozitiv de aprindere.
La fel, Patriarhul ortodox este si el perchezitionat inainte de a intra in biserica. Si totusi an de an, lumina nu se lasa asteptata. In jurul orei trei dupa-amiaza, Patriarhul iese din Sfantul Mormant purtand flacara sfanta venita din cer.
Pentru a prinde un loc in biserica la vecernia in cadrul careia are loc minunea, credinciosii isi petrec aici intreaga noapte de dinaintea slujbei.
Aflat sub controlul Autoritatii Palestiniene si cu o populatie majoritar musulmana, orasul gazduieste in acelasi timp cea mai mare comunitate de palestinieni crestini. Celebrarea Invierii acolo este o experienta fascinanta, datorita modului total diferit in care aceasta comunitate o sarbatoreste: cu o extraordinara explozie de bucurie.
Putin dupa ora 3 (ora la care se aprinde focul sfant in Ierusalim), o ceata de crestini palestiniei a aparut in zare purtand lumanarile aprinse, fluturand prin aer cruci si iatagane si scotand chiote de bucurie.
O energie si o manifestare total diferite fata de piosenia si smerenia slujbelor de acasa.
Din pacate este foarte greu sa exprimam in cuvinte ce se intampla in Ierusalim in timpul sarbatorii Pastelui. Este cu adevarat miraculos si consider ca orice crestin trebuie sa ajunga macar o singura data la Mormantul Sfant.Cu singuranta va veti intreba daca focul Sfant arde… Credinciosii crestini spun ca acesta nu arde timp de 40 de minute dupa ce este scos din Sfantul Mormant. Imaginati-va cum este sa pui mana pe o flacara de marimea celei de mai sus si sa stai cateva secunde deasupra ei fara sa simti nimic …
Sceptic fiind am incercat si eu testul de credinta…
Hristos a Inviat!
